Post by Anittas on Sept 22, 2011 9:59:16 GMT -5
www.cotidianul.ro/_cel_putin_sapte_secole_dupa_hristos_adevarata_romanie_mare_a_fost_peninsula_balcanica-119638/
"Tot Balcanul a fost romanesc"
Si asa ar trebui sa fie si in ziua de azi.
Uite ce spune despre bulgari. Ce am spus si eu de alungul timpului. Acesti oameni nu au onoare! Sunt niste draci, niste monstri! Rautatea se gaseste in sangele lor.
Scarba!
---------------------
Dacã, la jumãtatea secolului al XX-lea, proiectul creãrii unei confederaþii bulgaro-sârbe nu a fost transpus în practicã, în schimb, pânã în ziua de astãzi, cele douã þãri seamãnã ca douã picãturi de apã atunci când e vorba de proiectele de deznaþionalizare îndreptate împotriva românilor sud-dunãreni.
Un adevãrat misionar pentru rãspândirea adevãrului despre aceºti fraþi uitaþi este profesorul Cristea Sandu Timoc din Timiºoara, în vârstã de 94 de ani, secretar general al Asociaþiei „Astra Românã” pentru Banat-Porþile de Fier ºi Românii de Pretutindeni. Copil fiind, trece Dunãrea înot ºi face ºcoalã româneascã la Turnu Severin ºi la Craiova. Devine, în timpul rãzboiului, funcþionar superior la Ambasada României la Belgrad (trimis de mareºalul Antonescu), iar dupã venirea lui Tito la putere ºi pânã dupã cãderea lui Miloºevici, trãieºte ca un proscris, alungat de sârbi de pe pãmântul natal (Zlocutea, Timoc). Ca secretar general al Asociaþiei Astra Românã, a atras în jurul personalitãþii sale 18 ediþii ale Congresului Internaþional „Identitatea culturalã a tuturor românilor”.
„Dunãrea n-a fost niciodatã, pânã la 1918, graniþã între fraþi”
- Dacã ar fi sã descrieþi Peninsula Balcanicã din timpurile strãvechi, de la extinderea Imperiului Roman în Balcani, începând cu anul 143 î.Chr., cu ce aþi începe?
- Tot Balcanul a fost românesc! Tot! De la Marea Egee, din Munþii Pindului, de la Adriatica, din Dalmaþia, de la Marea Neagrã ºi pânã la Dunãre, a fost un singur popor: poporul român. Singurul popor existent în marginea de sud a acestui teritoriu, în epoca formãrii românilor ca neam latin, au fost grecii, însã ei ocupau zonele de lângã mãri ºi mai puþin câmpiile ºi aproape deloc munþii. Pentru cel puþin ºapte secole dupã Hristos, adevãrata Românie Mare a fost Peninsula Balcanicã… Timpurile se schimbã, nãvãlesc slavii în secolul al VII-lea, peste încã ºapte sute de ani vin turcii (1453), apoi, în pãrþile de apus, coboarã austriecii, iar poporul român din Balcan se împrãºtie, se împuþineazã, în unele zone chiar dispare, cum ar fi Muntenegru ºi Bosnia-Herþegovina. Pe lângã aromânii din Macedonia ºi Pind, din Albania ºi Bulgaria, rãmân sã reziste compact, pânã în ziua de azi, daco-românii din Timoc (200 de localitãþi în Serbia, 100 în Bulgaria – 30 în jurul Vidinului plus 70 de-a lungul Dunãrii, pâna la mare). Ei au avut parte de domnia a cel puþin cinci voievozi români, începând cu Basarab I Întemeietorul, în secolul al XIV-lea, pânã la Matei Basarab, în secolul al XVI-lea. Aceºti domnitori au construit mai multe mãnãstiri ºi biserici româneºti în sudul Dunãrii, decât în nord, deoarece românii stãpâneau acel þinut din timpuri strãvechi, Dunãrea nefiind niciodatã, pânã la 1918, graniþã între fraþi. Dacã ne gândim la marele Basarab I, el a ridicat o mãnãstire la Cladova, pe râul ªaina (azi în ruine), una la Mânãstiriþa (tot în ruine) ºi una la Vradna (care existã ºi acum, fiind ocupatã de cãlugãriþe sârboaice).
- Sârbii, ca ºi bulgarii, copiindu-i pe greci, spun cã românii din Balcani sunt sârbi, greci sau bulgari latinizaþi. Putem accepta o astfel de interpretare politicã în locul adevãrului istoric?
- Ei pot sã spunã ºi sã creadã orice doresc, peste adevãr nu pot cãlca cu cizma. De altfel, o parte dintre sârbi ºi bulgari sunt foarte limitaþi uneori. Ei, ce aud, ce vãd, ºi atât. Unii dintre ei sunt atât de limitaþi, încât de multe lucruri se ºi mirã cã existã… Pe ei nu-i intereseazã cã zici tu cã eºti român sau vlah sau nu ºtiu cum… Pe ei îi intereseazã cã eºti în Serbia sau în Bulgaria. Dacã eºti acolo, apoi musai sã fii sârb sau bulgar, nu poþi fi altceva.
„ªi grecul, ºi bulgarul, ºi sârbul vor sã ne zdrobeascã, vãzând cã suntem o naþie moale”
- De ce, de-a lungul secolelor ºi pânã în ziua de azi, au manifestat bulgarii ºi sârbii atâta urã împotriva românilor?
- Asta mã întreb ºi eu… Dacã sub Tito am avut 23 de ani interdicþie sã-mi vãd casa pãrinteascã ºi mormintele pãrinþilor, iar sub Miloºevici, alþi 22 de ani, mã întreb ce rãu le-am fãcut, în afarã de aceea cã am afirmat sus ºi tare cã fraþii mei din Timoc sunt români lipsiþi de orice drept elementar? De ce m-au tratat ca pe un strãin la mine acasã? Ei sunt strãinii, ei au venit peste noi, nu ne-am dus noi sã le luãm pãmânturile de dincolo de Volga. Ca sã rãspund totuºi la întrebare, cred cã se poartã astfel cu noi fiindcã au vãzut cã suntem o naþie moale. Toþi, ºi grecul, ºi bulgarul, ºi albanezul, ºi sârbul vor sã ne zdrobeascã capul, vãzând cât suntem de moi, cât de mult îndurãm… O naþie adormitã. Apoi, ar mai fi ºi alte motive. Spre exemplu, grecii. Cum sã nu ne urascã? Gândiþi-vã cã, pâna la Cuza, 1/6 din averile mãnãstireºti de la nord de Dunãre erau în mâna grecilor. Prin secularizarea averilor mãnãstireºti, grecii au pierdut totul. Pe de altã parte, ei urãsc bogãþia ºi vrednicia aromânilor, pãrtinirea de care s-au bucurat aceºtia din partea turcilor, în timp ce pe dânºii i-au oropsit din greu; urãsc inteligenþa, mãrinimia, spiritul liberal al multor intelectuali ºi magnaþi aromâni. Vorbind de sârbi, ei ne urãsc pentru cã le-am luat Banatul în 1918. Socotesc cã au fost stãpâni acolo ºi au pierdut din pricina vicisitudinilor istorice care pe români i-ar fi favorizat (însuºi generalul Berthelot le-a alungat armata din Timiºoara). Ne mai urãsc ºi pentru bogãþia pãstorilor aºa-ziºi vlahi, pentru cã noi am deþinut cele mai bune pãmânturi (doar eram bãºtinaºi, ce-ar fi dorit?), pentru cã suntem diferiþi, suntem latini, aparþinem unei mari familii de popoare vest-europene. În fine, bulgarii ne urãsc pentru acelaºi lucru, dar ºi pentru cã le-am luat Dobrogea. Ar fi dorit-o toatã, pânã la Constanþa, nu doar cele douã judeþe. S-au bãtut mult pentru asta.
- V-aþi închinat toatã viaþa luptei pentru eliberarea neamului românesc din sclavie. Ce faceþi în prezent?
- Acelaºi lucru. Mã simt obligat sã vorbesc în orice ocazie despre existenþa ºi necazurile românilor din Bulgaria, Serbia, Grecia, Albania ºi din celelalte þãri din regiune, care s-au întemeiat târziu, pe os românesc. Existã o conjuraþie împotriva cuvântului „român”, atât la Sofia, cât ºi la Belgrad sau Atena. Neromânii doresc uitarea acestui cuvânt, au dezvoltat politici de stat care urmãsesc acest cuvânt ca pe un… terorist, ca pe un… stigmat al diavolului. Ei ar dori ca românii balcanici sã nu mai aibã nici o legãturã cu þara de la nordul Dunãrii, sã se þinã drept o naþie nouã, cu o limbã diferitã, astfel cã ajutorul ºi interesul României pentru fiii ei din sud sã nu mai aibã obiect.
„Dacã sârbii nu dau drepturi minoritãþii române din Timoc, România trebuie sã blocheze aderarea lor la UE”
- Au fãcut oare tot ce era normal sã facã politicienii României de dupã 1989, pentru a-i ajuta sã supravieþuiascã pe daco-românii din Timoc ºi pe aromânii din restul zonei balcanice?
- Doar vag ºi doar din întâmplare. O excepþie face preºedintele Bãsescu, mai ales în ultimii ani, când s-a arãtat interesat de românii din jurul României. Numai în ultimele luni dânsul i-a trimis pe primul-ministru Boc la Sofia ºi pe ministrul de Externe Baconschi la Bor (recent). Preºedintele s-a dus la Cladova ºi bine a fãcut, deºi autoritãþile sârbe l-au ignorat. Urât din partea lor, mai ales cã el cautã sã-i bage în Europa. A fost, de curând, ºi în Macedonia. Declaraþiile au fost frumoase, încurajãrile sunt puternice, promisiunile sârbilor ºi bulgarilor par ferme, dar, imediat dupã încheierea protocolului unei vizite, teroarea anti-româneascã reîncepe. Aceºti oameni nu au onoare. Bulgarii au scãpat de constrângerile UE, de dinainte de aderare, ne-au pãcãlit pe toþi, de la Bucureºti, la Bruxelles. Dar sârbii nu mai trebuie lãsaþi sã-ºi batã joc; dacã nu dau drepturi minoritãþii române din Timoc, România trebuie sã blocheze aderarea lor la UE. O mare ºansã, pierdutã, a avut fostul preºedinte Iliescu. În anii rãzboiului din Bosnia, peste 1.000 de cisterne de motorinã au tranzitat România din Rusia spre Belgrad ºi spre front. Atunci sã fi spus d-l Iliescu: pânã aici, tovarãºi! Trec cisternele cu o condiþie: recunoaºteþi statutul juridic al românilor timoceni, acordaþi-le dreptul la limba românã, la ºcoli, la biserici! Sã-i fi vãzut pe fraþii sârbi cum se conformau… Altminteri, ei nu ºtiu de prietenie, de înþelegeri mutuale, de bunã vecinãtate, nici mãcar de reciprocitate (sârbii din România au toate drepturile posibile!).
- Ar putea guvernanþii de la Bucureºti sã facã faþã cerinþelor românilor din jurul României, în condiþiile în care criza îngenuncheazã economia româneascã?
- Cred cã singurii guvernanþi care ar înþelege drama noastrã ar fi aromânii. Ei sã vinã la putere în Bucureºti, ºi ne-ar fi mult mai bine! Bunînþeles, n-am auzit sã fi fost tãiate fondurile pentru minoritãþile din þarã. În urmã cu patru ani, ºtiu sigur cã minoritatea sârbeascã din România (adicã 25.000 de suflete) primea de la stat, pentru proiecte culturale, biserici, asociaþii etc., peste 200.000 de euro pe lunã! Azi, poate or primi pe jumãtate, dar tot primesc. Atunci, cum sã se taie puþinele fonduri pentru românii minoritari din jurul þãrii? Dacã, totuºi, au fost tãiate, e o lipsã de culturã politicã din partea politicienilor români. Dai tu atâþia bani unui grupuleþ de sârbi (croaþilor le dau alþi bani, bulgarilor alþi bani, ruºilor alþi bani), ºi românilor timoceni nu le dai mãcar zece mii de euro!? Nouã, aici, la ASTRA, dacã ne-ar da douã mii de euro pe an, nu pe lunã!, ºi tot ar fi bine, tot am mai face ceva treabã, o revistã, un site pe Internet, un buletin, un transport de abecedare. Am impresia cã, în instinctul majoritãþii românilor, sentimentul naþional a adormit de tot. Mai dãinuie puþin în Transilvania ºi în Banat, dar în rest îi mort. ºi mai e ceva: cred cã politicienilor români le e fricã de românii din sudul Dunãrii, de românii de pe pãmântul lui Decebal ºi Traian. Ei nu-i cunsoc pe timoceni. Timocenii încã n-au fost sârbizaþi, încã n-au fost bulgarizaþi. Cã-i urãsc sârbii ºi bulgarii e una. Dar politicienii români nu-ºi dau seama cã sârbii ºi bulgarii vor ca ºi românii sã-i urascã! Asta ar fi bucuria lor cea mare…
Revista „Dacia Aurelianã” este editatã online de Cristea Sandu Timoc, cãruia îi puteþi scrie la email: astra_romana_timisoara@yahoo.com. D-l Timoc îi roagã cãlduros pe cititori sã urmãreascã site-ul www.timocpress.info, de unde vor obþine imagini ºi ultimele ºtiri despre persecuþia românilor. Vã mai roagã sã nu-i uitaþi ºi sã le trimiteþi e-mail-ul prietenilor ºi tuturor celor care au e-mail-uri în fiecare sat. „Astra Românã” face aceste proceduri continuu, sãptãmânal ºi gratis.
"Tot Balcanul a fost romanesc"
Si asa ar trebui sa fie si in ziua de azi.
Uite ce spune despre bulgari. Ce am spus si eu de alungul timpului. Acesti oameni nu au onoare! Sunt niste draci, niste monstri! Rautatea se gaseste in sangele lor.
Scarba!
---------------------
Dacã, la jumãtatea secolului al XX-lea, proiectul creãrii unei confederaþii bulgaro-sârbe nu a fost transpus în practicã, în schimb, pânã în ziua de astãzi, cele douã þãri seamãnã ca douã picãturi de apã atunci când e vorba de proiectele de deznaþionalizare îndreptate împotriva românilor sud-dunãreni.
Un adevãrat misionar pentru rãspândirea adevãrului despre aceºti fraþi uitaþi este profesorul Cristea Sandu Timoc din Timiºoara, în vârstã de 94 de ani, secretar general al Asociaþiei „Astra Românã” pentru Banat-Porþile de Fier ºi Românii de Pretutindeni. Copil fiind, trece Dunãrea înot ºi face ºcoalã româneascã la Turnu Severin ºi la Craiova. Devine, în timpul rãzboiului, funcþionar superior la Ambasada României la Belgrad (trimis de mareºalul Antonescu), iar dupã venirea lui Tito la putere ºi pânã dupã cãderea lui Miloºevici, trãieºte ca un proscris, alungat de sârbi de pe pãmântul natal (Zlocutea, Timoc). Ca secretar general al Asociaþiei Astra Românã, a atras în jurul personalitãþii sale 18 ediþii ale Congresului Internaþional „Identitatea culturalã a tuturor românilor”.
„Dunãrea n-a fost niciodatã, pânã la 1918, graniþã între fraþi”
- Dacã ar fi sã descrieþi Peninsula Balcanicã din timpurile strãvechi, de la extinderea Imperiului Roman în Balcani, începând cu anul 143 î.Chr., cu ce aþi începe?
- Tot Balcanul a fost românesc! Tot! De la Marea Egee, din Munþii Pindului, de la Adriatica, din Dalmaþia, de la Marea Neagrã ºi pânã la Dunãre, a fost un singur popor: poporul român. Singurul popor existent în marginea de sud a acestui teritoriu, în epoca formãrii românilor ca neam latin, au fost grecii, însã ei ocupau zonele de lângã mãri ºi mai puþin câmpiile ºi aproape deloc munþii. Pentru cel puþin ºapte secole dupã Hristos, adevãrata Românie Mare a fost Peninsula Balcanicã… Timpurile se schimbã, nãvãlesc slavii în secolul al VII-lea, peste încã ºapte sute de ani vin turcii (1453), apoi, în pãrþile de apus, coboarã austriecii, iar poporul român din Balcan se împrãºtie, se împuþineazã, în unele zone chiar dispare, cum ar fi Muntenegru ºi Bosnia-Herþegovina. Pe lângã aromânii din Macedonia ºi Pind, din Albania ºi Bulgaria, rãmân sã reziste compact, pânã în ziua de azi, daco-românii din Timoc (200 de localitãþi în Serbia, 100 în Bulgaria – 30 în jurul Vidinului plus 70 de-a lungul Dunãrii, pâna la mare). Ei au avut parte de domnia a cel puþin cinci voievozi români, începând cu Basarab I Întemeietorul, în secolul al XIV-lea, pânã la Matei Basarab, în secolul al XVI-lea. Aceºti domnitori au construit mai multe mãnãstiri ºi biserici româneºti în sudul Dunãrii, decât în nord, deoarece românii stãpâneau acel þinut din timpuri strãvechi, Dunãrea nefiind niciodatã, pânã la 1918, graniþã între fraþi. Dacã ne gândim la marele Basarab I, el a ridicat o mãnãstire la Cladova, pe râul ªaina (azi în ruine), una la Mânãstiriþa (tot în ruine) ºi una la Vradna (care existã ºi acum, fiind ocupatã de cãlugãriþe sârboaice).
- Sârbii, ca ºi bulgarii, copiindu-i pe greci, spun cã românii din Balcani sunt sârbi, greci sau bulgari latinizaþi. Putem accepta o astfel de interpretare politicã în locul adevãrului istoric?
- Ei pot sã spunã ºi sã creadã orice doresc, peste adevãr nu pot cãlca cu cizma. De altfel, o parte dintre sârbi ºi bulgari sunt foarte limitaþi uneori. Ei, ce aud, ce vãd, ºi atât. Unii dintre ei sunt atât de limitaþi, încât de multe lucruri se ºi mirã cã existã… Pe ei nu-i intereseazã cã zici tu cã eºti român sau vlah sau nu ºtiu cum… Pe ei îi intereseazã cã eºti în Serbia sau în Bulgaria. Dacã eºti acolo, apoi musai sã fii sârb sau bulgar, nu poþi fi altceva.
„ªi grecul, ºi bulgarul, ºi sârbul vor sã ne zdrobeascã, vãzând cã suntem o naþie moale”
- De ce, de-a lungul secolelor ºi pânã în ziua de azi, au manifestat bulgarii ºi sârbii atâta urã împotriva românilor?
- Asta mã întreb ºi eu… Dacã sub Tito am avut 23 de ani interdicþie sã-mi vãd casa pãrinteascã ºi mormintele pãrinþilor, iar sub Miloºevici, alþi 22 de ani, mã întreb ce rãu le-am fãcut, în afarã de aceea cã am afirmat sus ºi tare cã fraþii mei din Timoc sunt români lipsiþi de orice drept elementar? De ce m-au tratat ca pe un strãin la mine acasã? Ei sunt strãinii, ei au venit peste noi, nu ne-am dus noi sã le luãm pãmânturile de dincolo de Volga. Ca sã rãspund totuºi la întrebare, cred cã se poartã astfel cu noi fiindcã au vãzut cã suntem o naþie moale. Toþi, ºi grecul, ºi bulgarul, ºi albanezul, ºi sârbul vor sã ne zdrobeascã capul, vãzând cât suntem de moi, cât de mult îndurãm… O naþie adormitã. Apoi, ar mai fi ºi alte motive. Spre exemplu, grecii. Cum sã nu ne urascã? Gândiþi-vã cã, pâna la Cuza, 1/6 din averile mãnãstireºti de la nord de Dunãre erau în mâna grecilor. Prin secularizarea averilor mãnãstireºti, grecii au pierdut totul. Pe de altã parte, ei urãsc bogãþia ºi vrednicia aromânilor, pãrtinirea de care s-au bucurat aceºtia din partea turcilor, în timp ce pe dânºii i-au oropsit din greu; urãsc inteligenþa, mãrinimia, spiritul liberal al multor intelectuali ºi magnaþi aromâni. Vorbind de sârbi, ei ne urãsc pentru cã le-am luat Banatul în 1918. Socotesc cã au fost stãpâni acolo ºi au pierdut din pricina vicisitudinilor istorice care pe români i-ar fi favorizat (însuºi generalul Berthelot le-a alungat armata din Timiºoara). Ne mai urãsc ºi pentru bogãþia pãstorilor aºa-ziºi vlahi, pentru cã noi am deþinut cele mai bune pãmânturi (doar eram bãºtinaºi, ce-ar fi dorit?), pentru cã suntem diferiþi, suntem latini, aparþinem unei mari familii de popoare vest-europene. În fine, bulgarii ne urãsc pentru acelaºi lucru, dar ºi pentru cã le-am luat Dobrogea. Ar fi dorit-o toatã, pânã la Constanþa, nu doar cele douã judeþe. S-au bãtut mult pentru asta.
- V-aþi închinat toatã viaþa luptei pentru eliberarea neamului românesc din sclavie. Ce faceþi în prezent?
- Acelaºi lucru. Mã simt obligat sã vorbesc în orice ocazie despre existenþa ºi necazurile românilor din Bulgaria, Serbia, Grecia, Albania ºi din celelalte þãri din regiune, care s-au întemeiat târziu, pe os românesc. Existã o conjuraþie împotriva cuvântului „român”, atât la Sofia, cât ºi la Belgrad sau Atena. Neromânii doresc uitarea acestui cuvânt, au dezvoltat politici de stat care urmãsesc acest cuvânt ca pe un… terorist, ca pe un… stigmat al diavolului. Ei ar dori ca românii balcanici sã nu mai aibã nici o legãturã cu þara de la nordul Dunãrii, sã se þinã drept o naþie nouã, cu o limbã diferitã, astfel cã ajutorul ºi interesul României pentru fiii ei din sud sã nu mai aibã obiect.
„Dacã sârbii nu dau drepturi minoritãþii române din Timoc, România trebuie sã blocheze aderarea lor la UE”
- Au fãcut oare tot ce era normal sã facã politicienii României de dupã 1989, pentru a-i ajuta sã supravieþuiascã pe daco-românii din Timoc ºi pe aromânii din restul zonei balcanice?
- Doar vag ºi doar din întâmplare. O excepþie face preºedintele Bãsescu, mai ales în ultimii ani, când s-a arãtat interesat de românii din jurul României. Numai în ultimele luni dânsul i-a trimis pe primul-ministru Boc la Sofia ºi pe ministrul de Externe Baconschi la Bor (recent). Preºedintele s-a dus la Cladova ºi bine a fãcut, deºi autoritãþile sârbe l-au ignorat. Urât din partea lor, mai ales cã el cautã sã-i bage în Europa. A fost, de curând, ºi în Macedonia. Declaraþiile au fost frumoase, încurajãrile sunt puternice, promisiunile sârbilor ºi bulgarilor par ferme, dar, imediat dupã încheierea protocolului unei vizite, teroarea anti-româneascã reîncepe. Aceºti oameni nu au onoare. Bulgarii au scãpat de constrângerile UE, de dinainte de aderare, ne-au pãcãlit pe toþi, de la Bucureºti, la Bruxelles. Dar sârbii nu mai trebuie lãsaþi sã-ºi batã joc; dacã nu dau drepturi minoritãþii române din Timoc, România trebuie sã blocheze aderarea lor la UE. O mare ºansã, pierdutã, a avut fostul preºedinte Iliescu. În anii rãzboiului din Bosnia, peste 1.000 de cisterne de motorinã au tranzitat România din Rusia spre Belgrad ºi spre front. Atunci sã fi spus d-l Iliescu: pânã aici, tovarãºi! Trec cisternele cu o condiþie: recunoaºteþi statutul juridic al românilor timoceni, acordaþi-le dreptul la limba românã, la ºcoli, la biserici! Sã-i fi vãzut pe fraþii sârbi cum se conformau… Altminteri, ei nu ºtiu de prietenie, de înþelegeri mutuale, de bunã vecinãtate, nici mãcar de reciprocitate (sârbii din România au toate drepturile posibile!).
- Ar putea guvernanþii de la Bucureºti sã facã faþã cerinþelor românilor din jurul României, în condiþiile în care criza îngenuncheazã economia româneascã?
- Cred cã singurii guvernanþi care ar înþelege drama noastrã ar fi aromânii. Ei sã vinã la putere în Bucureºti, ºi ne-ar fi mult mai bine! Bunînþeles, n-am auzit sã fi fost tãiate fondurile pentru minoritãþile din þarã. În urmã cu patru ani, ºtiu sigur cã minoritatea sârbeascã din România (adicã 25.000 de suflete) primea de la stat, pentru proiecte culturale, biserici, asociaþii etc., peste 200.000 de euro pe lunã! Azi, poate or primi pe jumãtate, dar tot primesc. Atunci, cum sã se taie puþinele fonduri pentru românii minoritari din jurul þãrii? Dacã, totuºi, au fost tãiate, e o lipsã de culturã politicã din partea politicienilor români. Dai tu atâþia bani unui grupuleþ de sârbi (croaþilor le dau alþi bani, bulgarilor alþi bani, ruºilor alþi bani), ºi românilor timoceni nu le dai mãcar zece mii de euro!? Nouã, aici, la ASTRA, dacã ne-ar da douã mii de euro pe an, nu pe lunã!, ºi tot ar fi bine, tot am mai face ceva treabã, o revistã, un site pe Internet, un buletin, un transport de abecedare. Am impresia cã, în instinctul majoritãþii românilor, sentimentul naþional a adormit de tot. Mai dãinuie puþin în Transilvania ºi în Banat, dar în rest îi mort. ºi mai e ceva: cred cã politicienilor români le e fricã de românii din sudul Dunãrii, de românii de pe pãmântul lui Decebal ºi Traian. Ei nu-i cunsoc pe timoceni. Timocenii încã n-au fost sârbizaþi, încã n-au fost bulgarizaþi. Cã-i urãsc sârbii ºi bulgarii e una. Dar politicienii români nu-ºi dau seama cã sârbii ºi bulgarii vor ca ºi românii sã-i urascã! Asta ar fi bucuria lor cea mare…
Revista „Dacia Aurelianã” este editatã online de Cristea Sandu Timoc, cãruia îi puteþi scrie la email: astra_romana_timisoara@yahoo.com. D-l Timoc îi roagã cãlduros pe cititori sã urmãreascã site-ul www.timocpress.info, de unde vor obþine imagini ºi ultimele ºtiri despre persecuþia românilor. Vã mai roagã sã nu-i uitaþi ºi sã le trimiteþi e-mail-ul prietenilor ºi tuturor celor care au e-mail-uri în fiecare sat. „Astra Românã” face aceste proceduri continuu, sãptãmânal ºi gratis.